Loading Posts...

EDITORIAL// Aurelia Peru: Datorită lui Andrei Năstase, în spațiul informațional european, de la cele mai înalte tribune s-a vorbit despre „statul capturat” și „corupția endemică” din Republica Moldova

Ne apropiem de finalul campaniei prezidențiale. Nici pe departe anemice, cum încearcă să ne-o prezinte unii analiști și moderatori. Dimpotrivă, aș zice, o campanie foarte dură, foarte complexă, cu multe necunoscute și cu mize mari. O campanie care pare mai puțin intensivă, deoarece a demarat în ziua când guvernul Sandu a picat, previzibil (!) exercițiul asumării de răspundere. Tot ce se extinde în timp însă pierde în intensitate. Totodată, pseudo-anemia este rezultatul absenteismului tactic al principalilor candidați la dezbaterile de pe platourile TV. Prin urmare, să nu ne lăsăm păcăliți: aceasta este doar o „realitate paralelă”, pe care ne-o oferă mass-media.

Referindu-mă la mizele mari, încerc să aduc în prim-plan soarta parlamentarismului moldovenesc. Asta pentru că independentul Igor Dodon insistă, acum și în programul său electoral, pe schimbarea Constituției Republicii Moldova și trecerea de la regimului parlamentar actual la forma prezidențială de guvernare.

Așadar, democrația moldovenească, care încă n-a trecut bine de faza de „licențiată”, este pe calea de a renunța la parlamentarism. Nici n-au reușit bine politicienii noștri – nu mai zic de oamenii simpli – să înțeleagă valoarea și chintesența acestui model european, că, iată, se vrea revenirea înapoi la anii /90, la republica prezidențială!

Ce este mai grav, că în dezbaterea subiectului în cauză, ne ciocnim de un „perete” al populismului, care vine în contradicție cu adevărul științific. În acest scrutin, retorica majorității concurenților electorali, cu mici excepții, este una anti-parlament. Din spusele primarului de Bălți, Renato Usatîi, candidat electoral, actualul Parlament ar fi „o casă de toleranță”. Reputația unor parlamentari a fost, într-adevăr, compromisă de fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc. În perioada acestuia mandatul de parlamentar a devenit pentru unii transfugi un business profitabil. Dar, să nu confundăm reputația unui deputat cu institutul parlamentarismului.

Mai mult, se dorește chiar, în programul electoral al aceluiași candidat „independent”, reducerea numărului de parlamentari de la 101 la 61. Așadar, 61 de deputați (un fel de S.R.L. politic) și o mână de fier. Iată modelul nou de Constituție, care ni se propune. Ce păcat, că foarte puțină lume conștientizează că această reformă ar fi asemeni unei bombe cu ceas în sistemul politic moldovenesc. Reducerea numărului de deputați va duce spre consolidarea unui regim autoritar, iar corupția la nivel înalt va fi și mai stimulată. Este una din legile persuasiunii – „raritate”, „cantitate limitată”, deci merită prețul.

Pe lângă această mare miză, Igor Dodon mai plantează copaci și promite că, începând cu 1 septembrie 2021, copiii din clasele primare vor primi gratuit ghiozdane şi rechizite şcolare. Campanie în toată legea! La 14 octombrie a avut și un miting electoral mascat. Candidatul a profitat de Hramul Chișinăului, de sărbătoarea creștină Acoperământul Maicii Domnului, pentru a vorbi în fața unui public numeros în context pandemic. Așa că, biserica nu a rezistat, nici în acest sezon, ispitei de a fi partener politic.

Între timp, Andrei Năstase și Maia Sandu pun în aplicare tactici cu impact pentru ultima fază de campanie.

Lidera PAS alege să apară într-un live, pe pagina sa de Facebook, pe un fondal rustic, la o margine de sat, în care ne avertizează că intrăm în zona turbulențelor electorale de maximă intensitate și că ar trebui „să ne prindem centurile de siguranță”. Ne previne candidata, cu aluzie la fake news-ul din 2016, că „cei 30 de mii de sirieni sunt vii”, că ar putea fi prezentată de consilierii lui Dodon ca „agent extraterestru, al masonilor, că ar fi de altă orientare sexuală”, bla bla. În acest caz, candidata a ales să aplice „tactica victimizării” în campanie. Este o tehnică bine cunoscută în materie de PR și recomandată, în special, pentru electoratul perceptiv la mesaje afective. De altfel, și candidații puterii deseori folosesc tactica victimizării. Vă reamintesc că și Igor Dodon, în parlamentarele din 2019, făcea declarații despre o grupare criminală, care l-ar fi amenințat cu moartea.

Mai mult, pentru a „amortiza” efectele mesajelor sexiste și ale PR-ului „negru” din campaniile precedente, într-un filmuleț despre familia sa, Maia Sandu ne convinge că provine dintr-o familie cu tradiții creștine, că sunt preoți în neam, că pentru ei postul este post, sărbătoarea creștină-sărbătoare.

Ce face Andrei Năstase?

Liderul Platformei DA a ales, pe ultima sută de metri, să pună miza pe tactica „va bank”. Andrei Năstase îi cere fostei partenere de bloc electoral să repete gestul dânsuia, de acum patru ani, în contextul prezidențialelor din 2016, adică să se retragă din competiție în favoarea sa. De altfel, așa cum i-ar fi promis Sandu în 2019, atunci când i s-a oferit mandatul de prim-ministru. Demersul a căpătat o adevărată eufuziune politică în tabăra admiratorilor Platformei DA, dar – nedumerire totală în tabăra candidatei PAS.

La o primă vedere, solicitarea s-ar părea bizară, în moment ce sondajele publice îl surclasează pe Năstase față de Sandu. Staff-ul lui Năstase însă insistă, pare-se, pe un sondaj care nu a fost mediatizat oficial, dar care arată că în turul doi doar Năstase l-ar putea învinge pe Dodon. Iar Maia Sandu ar pierde competiția ca și în 2016.

Evident, nimeni nu va renunța acum la cursă. Sunt tactici electorale și doar atât. Zarurile însă au fost aruncate! Ambii lideri, ambițioși, și-au asigurat alibi în caz de eșec. Năstase a fost primul actor politic care încă în ianuarie 2020 a îndemnat partida pro-europeană să identifice un candidat comun, apoi i-a propus liderei PAS să se retragă pentru a nu permite președintelui degrevat din funcție să revină legitim în ea.

Pe de altă parte, Sandu, în caz de eșec, îl va putea acuza și ea pe Năstase că a respins, pe ultima sută de metri, inițiativa candidatei PAS de a constitui un bloc comun anti-Dodon.

Prin urmare, chiar și rivalitatea foștilor aliați politici sporește adrenalina acestui scrutin – prin eșecurile și, respectiv, învinuirile reciproce.

Maia Sandu a pierdut în favoarea lui Igor Dodon în 2016. Năstase a pierdut Chișinăul în 2019. Acum, simpatizanții Platformei DA încearcă să evite repetarea scenariului, iar admiratorii PAS consideră că cine a pierdut capitala, va pierde și țara. Sunt replici subiective, este logică electorală.

Sandu a fost membră a mai multor guverne, inclusiv în perioada când se devaliza sistemul bancar al țării, iar apoi, prin hotărâri de guvern, se încerca mușamalizarea găurilor făcute în sistem. Anume pe acest val, al revoltei populare față de corupția la nivel înalt, se forma ca actor politic Andrei Năstase. Datorită Platformei DA, în spațiul informațional european, de la cele mai înalte tribune s-a vorbit despre „statul capturat” și „corupția endemică” din Republica Moldova. E de înțeles, actualmente, rivalitatea dintre cei doi.

În cele patru luni de guvernare, Sandu a reușit să scoată din izolare Republica Moldova. În schimb, cel care a reușit să stopeze schemele mafiote și să trimită dosarele de rezonanță la procuratură a fost ministrul de Interne, Andrei Năstase. Și Maia Sandu specifică aceste momente în unul din pliantele sale, desigur, fără referire la contracandidat.

Sandu este susținută de Occident. Este un lucru evident și incontestabil. Chiar și Donald Tusk, președintele PPE și fostul președinte al Consiliului European, cu toată inteligența sa, a reușit să-i supere pe ceilalți doi membri-moldoveni din familia popular-europenilor (Năstase, Deleu), afirmând într-un video că anume ea, Sandu, este alegerea potrivită pentru Moldova. A făcut-o și cancelarul Merkel doar, că prin lidera CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer. Era de așteptat gestul, după întrevederea oficială pe care a avut-o premierul Sandu cu cancelarul Merkel, în octombrie 2020, la Berlin.

Mai mult, unele surse citează si câteva ONG-uri serioase, care ar susține-o, direct sau indirect, pe lidera PAS. Aici am putea invoca și diplomația publică, prin care occidentul își promovează nu doar valorile democratice, dar și liderii care le pot promova.

În această ordine de idei, ar trebui să-l înțelegem pe Andrei Năstase, când afirmă că este „singurul candidat care nu este condus cu butoane din exterior”. În contextul acestui episod ar veni și recenta discuție a subsecretarului de stat pentru afaceri politice, David Hale, cu Igor Dodon, și cu Maia Sandu despre alegerile prezidențiale din 1 noiembrie în Republica Moldova, ceilalți competitori fiind ignorați.

Așadar, o simplă analiză comparată, ne arată că ambii candidați ai opoziției parlamentare au cu se lăuda în fața electoratului, dar, totodată, nu sunt lipsiți și de vulnerabilități. Unii le văd pe cele dintâi, alții pe cele din urmă. Iată de ce a devenit atât de periculoasă „guerila digitală” a fanilor din social media: din dragoste pentru candidați.

La 1 noiembrie însă vom vedea cine și ce loc ocupă pe piedestalul politicii moldovenești. E nevoie de această competiție, după care unii vor obține laurii victoriei, alții ar putea decide să părăsească „sportul politic”. Înfrângerile consecutive nu mai țin „încorsetați” simpatizanții, iar membrii echipei, de cele mai dese ori, caută să urce în „vagonul învingătorilor”.

De la noi, alegătorii, se cere răbdare, respect și îngăduință.

0
HeartHeart
0
HahaHaha
0
LoveLove
0
WowWow
0
YayYay
0
SadSad
0
AngryAngry
Voted Thanks!

Irina Balan

Biografia Irina

Leave a Comment